Datorită resurselor turistice naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră si de faună, peisaje) Pensiunea "Terra Nova" este localizată într-un areal situat în teritoriul preorășenesc (extravilanul oraşului Brezoi, situat în Nordul județului Vâlcea, la o altitudine de 340m) care beneficiaza de un cadru atractiv în cea mai mare depresiune intracarpatică, cunoscută sub numele de Tara Loviştei (TERRA LOVYSTH), la confluenţa râurilor Lotru cu Olt, punct de unde se deschide Valea Lotrului.
Pensiunea "Terra Nova" este amplasată pe o suprafaţă de 3400 mp, într-un loc ferit de surse de poluare, liniştit, discret, aproape de natură, cu un peisaj deosebit (chiar dacă este acces direct la DN 7A) format din păduri de foioase si conifere, beneficiază de o climă montană temperată cu aer curat, lipsită de vânturi puternice, de zile caniculare sau ger năprasnic, constituind un bun remediu împotriva surmenajului şi stresului cotidian.
Ca să ajungi aici, trebuie să parcurgi superba vale a Oltului (construită între anii 1717-1722 sub numele de VIA CAROLINA) pe șoseaua E81, fie că vii dinspre Sibiu sau dinspre Rm.Vâlcea; urmezi apoi indicatorul spre Voineasa pe DN 7A. De asemenea poţi să ajungi şi pe calea ferată, stația aferenta purtând numele de LOTRU.
Orașul Brezoi se află la 33 km Nord de Rm.Vâlcea, 15 km Nord de Călimaneşti-Căciulata şi la 66 km Sud de Sibiu, având în componenţa sa satele Golotreni, Călineşti, Proieni, Valea lui Stan, Păscoaia, Vasilatu și Varatica, în traseu spre schi resort Vidra, localizat la aproximativ 56km de pensiunea noastră.
După ce ai traversat orașul Brezoi, urmărești indicatorul de Voineasa, traversezi satul Valea lui Stan (km.7) şi intri în Păscoaia (km. 12) iar pe partea dreapta a DN 7A, la ieșirea din teritoriul administrativ al orașului Brezoi ne localizezi lângă o troiță şi un izvor cu apă rece.
Tara Loviștei este zona geografica pe unde vor trece a-II-a si a-III-a secțiune din autostrada Sibiu-Pitesti, portiune unde vor fi cele mai complexe lucrari de infrastructura din Romania.
Turismul s-a dezvoltat într-un mod mai aparte în acest colț de rai, natural, rustic și sălbatic față de alte zone ale țării. Principiile de bază sunt respectul pentru natură, simplitatea și preocuparea pentru oameni.Valea Lotrului este o nouă zonă turistică neexploatată!
Din Brezoi pornesc numeroase trasee turistice spectaculoase ce străbat Munții Lotrului, Munții Căpățânii și Masivul Cozia, implicit Parcul Național Cozia. De aici se pot face și călătorii mai lungi spre Transalpina – celebra „șosea dintre nori”, cea mai înaltă din România, ori spre mănăstirile Olteniei, sau spre vechile burguri transilvane, spre Munții Căpățânii sau Munții Retezat ori Munții Făgăraș și Țara Loviștei.
Pe drumul spre Transalpina, primul popas se poate face în „ținutul cascadelor și lacurilor“ – Mălaia/Malaia, locul unde se găsește Centrala Hidroelectrică Lotru - Ciunget, cea mai mare uzină hidroenergetică de pe râurile interioare ale României. Este o centrală subterană unică în Europa prin cei 150 de kilometri de galerii de aducţiune.
La Malaia se află lacurile Brădișor, Malaia, Galbenu, Petrimanu, dar și cascadele Apa Spânzurată, Scoruș, Moara Dracului, Borogeana etc.
Mai departe de stațiunea Brezoi, pe DN7A, întâlnim stațiunea montană Voineasa, Lacul Vidra, situat la cea mai mare altitudine din România, spectaculosul Domeniu Schiabil Transalpina și Obârșia Lotrului.
La nici 20 de kilometri depărtare, la ieșirea din Defileul Oltului se află stațiunea balneoclimaterică Călimănești-Căciulata, cu celebrele sale mănăstiri Cozia, Ostrov, Turnu și Stânișoara.
Drumețiile organizate prin zonă pentru a descoperi frumusețea Văii Lotrului sunt doar o parte din activitățile care sunt oferite în această parte de Țară a Loviștei, alături de trasee de ciclism, montane și pe asfalt.
Cadrul natural de un pitoresc deosebit constituie poate cea mai importantă motivatie pentru practicarea turismului in zona. In același timp, lacurile de acumulare, impreuna cu barajele care le străjuiesc, pot constitui obiective turistice. La acestea se pot adauga lacurile glaciare spre care se îndreaptă drumetii, solitari sau in grupuri mici, ce-si poarta pasii pe poteci mai mult sau mai putin stiute.
In suita munților ce formează bazinul Lotrului, ALPINISMUL este foarte putin practicabil datorita structurii geologice a munților. Se pot gasi totusi pereti favorabili.
In aria bazinului Lotrului, de la altitudinea de 1600m, schiatul incepe sa devina o atractie datorita posibilitatii de acoperire cu zapada naturala a munților mai mult de 4 luni/an. In anul 2012 a fost inaugurat schi resort Transalpina.
Exista variante de 8 trasee, accesibile turistilor, cu grad usor de dificultate sau dificile, mai ales iarna, cu durata de la o ora pana la 11 ore, cu punct de plecare din Brezoi spre Vf.Turtudanul (644 m) sau spre valea Doabrei-Vf.Sulita (1013 m) sau spre Culmea Vultureasa - Vf.Vultureasa - Vf.Naratu(1509 m), etc. De asemenea, din localitatile apropiate, respectiv Malaia (4 trasee), Ciunget (8 trasee), Voineasa (7 trasee), Vidra (10 trasee) precum si 3 trasee de culme pentru amatorii de trasee mai lungi. Aceste trasee sunt nemarcate in marea lor majoritate (dupa anul 1990) si pot fi abordate de drumeti doar dupa o prealabilă documentare, folosind ghiduri si harti, precum si informatii de la localnici.
In suita munților ce formeaza bazinul Lotrului, ALPINISMUL este foarte putin practicabil datorita structurii geologice a muntilor. Se pot gasi totuși pereti favorabili.
In aria bazinului Lotrului, de la altitudinea de 1600m, schiul si-ar putea gasi vaste posibilitați deoarece 6 luni din an munții sunt acoperiți cu zapada. Posibilitațile de practicare a schiului sunt reduse datorita infrastructurii rutiere deteriorata prin transportul lemnului, datorita lipsei de infrastructura turistica (birocratizare enorma pentru construirea de pensiuni, vile, hoteluri in zone apropiate unor posibile pârtii de schi), datorita lipsei de interes a administrațiilor locale și naționale din ultimii 30 de ani. In anul 2012 a fost inaugurat schi resort Transalpina.
Formele sub care se practica turismul in aceasta zona sunt:
CITEZ: "O veche legenda locala, pastrata in cantecele si baladele populare, aduce precizari legate de formarea satelor de pe valea Lotrului. Aici, in linistea tainica a padurilor de nepatruns, ca si in pesteri izolate, si-au gasit adapost cete de haiduci cautate de poterele unei stapaniri apasatoare. In veacurile trecute, aceasta vale salbatica era numita "valea lotrilor" ceea ce in vechea limba romaneasca avea intelesul de "valea hotilor". Cu trecerea anilor, unele capetenii s-au lasat de haiducie, stabilindu-se in cate un loc adapostit si infiintand cate un sat. Conform acestei legende, Breazu si ceata lui se stabileste la varsarea Lotrului, formand asezarea Brezoi. Malai urca pe firul Lotrului mai sus, intemeind satul Malaia. Ciungu si Voinea patrund adanc in intunericul padurii punand bazele asezarilor Ciunget si, respectiv Voineasa. Desigur, aceasta este o LEGENDA ca multe altele pastrate in viul grai al locuitorilor, adevarul istoric fiind altul, o serie de urme materiale si documente atestand existenta unor vechi colectivitati umane, astfel: fragmente de ceramica apartinand culturii GLINA III, descoperite in apropiere de Pestera Laptelui de la Ciunget, indica prezenta unor locuitori inca din neolitic, respectiv epoca bronzului. Urme de trecere la epoca fierului(Hallstatt) au fost gasite sub forma unor morminte de incineratie in ciste sau cutii de piatra, in necropola de la Valea lui Stan. Intr-o serie de documente din perioada anilor 1233, 1265 si 1311 este amintit tinutul Lovistei si este amintit si raul Lothur(Lotru). Primul document scris din care rezulta existenta unei populatii asezate pe raul Lotru este Hrisovul lui Radu cel Mare (20 ianuarie 1505), prin care se intareste manastirii Cozia vama de la Genune(Ciineni), in care se specifica: "....lotrenii care vor fi negustori ....sa plateasca vama sfintei manastiri.....". Sunt mentionate in documentele vremii numeroase conflicte intre locuitorii satelor de pe valea Lotrului si reprezentantii manastirii Cozia. De asemenea,intr-un document emis in vremea lui Matei Basarab, se aminteste de plaiesii de pe Lotru care aveau rolul de a pazi muntii pe linia granitei cu Transilvania, fiind scutiti de alte obligatii fata de domnie. Zona de granita se intindea pe culmea muntilor Lotrului.
Asezarile erau organizate in obsti care reprezentau in principal comunitati de munca si conducerea obstei stabilea dreptul de folosinta a padurilor de catre fiecare familie... Sub aceasta forma si-au dus existenta satele de pe valea Lotrului pana la inceputul secolului XIX cand incep exploatarile forestiere care aduc un nou suflu de viata, dar si... distrugerea copacilor care sunt comoara naturala din cuprinsul bazinului Lotrului.
Treptat incepe sa se diferentieze localitatea Brezoi care, prin asezarea sa la confluenta raurilor Lotru si Olt, beneficia de numeroase legaturi comerciale, astfel ca in anul 1864 devine prima comuna de pe valea Lotrului.
Un eveniment deosebit care a afectat puternic viata si activitatea locuitorilor a fost razboiul din 1916-1918, care, prin pierderile de vieti omenesti si materiale, a ramas puternic imprimat in inima si constiinta oamenilor. Au cazut la datorie in aceste lupte, alaturi de generalul Praporgescu, comandantul grupului Olt, numerosi fii ai tinuturilor Lotrului. Acestor evenimente le sta marturie azi monumentul ridicat in anul 1922 la Brezoi, pe frontispiciul caruia sunt inscrise numele eroilor de pe valea Lotrului si a Oltului care si-au jertfit viata in acest razboi pentru intregirea neamului.
Orașul de la vărsarea râului Lotru în Olt, aflat la poalele Vârfului Țurțudan – simbol al așezării, este un loc special și a reînflorit localitatea ca pe vremea când era populată de nemți, italieni, evrei, maghiari, cehi și polonezi care o transformaseră într-una cosmopolită, cu o viață moderna.
Străinii naturalizați la Brezoi, sosiți aici de la jumătatea secolului al XIX-lea, au contribuit definitiv la dezvoltarea zonei. Zeci de tuneluri și de viaducte de pe Valea Oltului au fost construite de italienii din acea epocă. Sașii, şvabii, maghiarii şi celelalte minorități au dezvoltat domeniul meșteșugurilor, ocupându-se de mașinăriile moderne cumpărate de patronii fabricii de cherestea. Descendenţi ai emigranților din vremurile de demult trăiesc și astăzi în zonă.
Dupa 1966 prin inceperea lucrarilor la constructia hidrocentralei Lotru-Ciunget, valea Lotrului devine o vale a "luminii", hidrocentrala Lotru fiind a doua ca marime dupa cea de la Portile de Fier I, conceputa ca centrala de varf care a avut in vedere utilizarea energiei hidraulice printr-o cadere impresionanta, de peste 800 m, functionand in perioadele cu consum maxim in sistemul energetic national. De sub coasta Parangului, din circurile glaciare aflate sub creasta Iezerului, a Calcescului si coastei lui Rus, micile firisoare de apa se unesc pentru a da nastere raului Lotru care coboara din golul alpin, se afunda in intunecimea padurii de molid, indreptandu-si cursul cu o lungime de aproximativ 80 km de la izvor pana la confluenta cu Oltul si care in dreptul pensiunii Terra Nova are configurarea unui paraias. Apa rece, bine oxigenata, ofera conditiile cele mai bune pentru viata pestilor din neamul salmonidelor." (am incheiat citatul).
Puteți explora pe harta alăturată, de la Google, zona în care se află situată pensiunea noastră, precum și obiectivele din apropiere.
Coordonate: Latitudine 45 grade, 20 minute, 47 secunde N, Longitudine 24 grade, 10 minute, 04 secunde E
Pensiunea Terra Nova vă așteaptă pentru sejururi (sau vacante) de neuitat!